Pr. Prof. Turcu Laurențiu

Puf de Înger

 

Pr. Prof. Laurențiu turcu

În Casa ta…

În Casa ta, mă simt deja acasă,
Trec granița, dar nu mă simt străin.
Vreau să-ți recit în limba ta frumoasă
În care Eminescu-a scris sublim.

Cum de-drăznesc a scrie poezie

Când pe Vieru îl aveți aici?
Sau, cum aș fredona vreo melodie
Când cântă soții Teodorovici?

Eu îți salut cu drag, Galactioane
Roxana ta, Papucii lui Mahmud
Și-adăst pe lângă Ape Vodislave
Tratându-mă la Doctorul Taifun.

Mateevici ne scrie limbă sfântă
Ce în Cazanii ne-a blagoslovit
Și sus, din cerul slavei ne cuvântă:
Un Neam suntem și Domnul ne-a iubit!

Avem pe Ștefan Sfântul, noi si voi.
El de pe cal, pe toți acum ne-ndeamnă:
Să n-aruncăm istoria-n gunoi,
Că frați suntem și patria ni-e mamă!

Te văd, Ștefan, cu sabia ta dreaptă…
De sus ne spui, să nu ne îndoim!
Că orice răutăți pândesc și-așteaptă,
Nu peste multă vreme, ne unim.

Sunt onorat c-am fost primit de tine
Că sunt aici să scriu și să citesc.
Te simt! Tu, țară, una ești cu mine,
Moldovă basarabă, te iubesc!

Pr. Prof. Laurențiu turcu

Moldovă, tu…

Moldovă, doar ieri am plecat de la tine
Și spune-mi, de ce mi-este dor?
Ceva s-a creat intre tine și mine,
Ceva, ce mă cheamă ușor….

 

Ce blând mi-ai șoptit: – Hai cu mine, în casă,
Să fim împreuna, puțin….
Să stai așezat lângă mine, la masă
Gustându-mi durerea, din plin.

Să-ți picur din graiul meu vechi, în ureche,
Să vezi că el nu-i învechit.
Al meu cu al tău, împreună-s pereche
Și sună la fel, în vorbit.

Să-ți spun poezie în limbă moldavă?
Păi este a mea și a ta!
Mi-e limba cuvânt și gândire suavă,
Doar ea este dragostea mea!

Să scormoni cu mine istoria sfântă,
Că doar am trăit-o în doi!
S -auzi pe Stefan de pe cal cum cuvântă,
Ca Una suntem amândoi!

Să-ncingem în doi o bătută străbună
Săltând peste Prut, în Carpați!
Cu zâmbet senin, să ne ținem de mână,
Că Una suntem! Suntem frați!

Pr. Prof. Laurențiu turcu

E ziua ta…

Mi -e gândul la tine, femeie iubită,
Că toți spun c-ar fi ziua ta!
E ziua în care și tu, cea muncită,
Ești îndrituită a sta.

E ziua în care bărbații se-adună

Să-ți cânte sfios: La mulți ani!
Și tandri-ți depun sărutare pe mână
Cu aere de curtezani.

E ziua ta, Doamnă! E ziua ta, Mamă!
Acum tu ai voie să stai,
Să uiți de mâncare, să uiți că ai treabă,
Să fii ca și Eva în Rai.

În ziua aceasta tot cerul zâmbește
Iar norii în puf s-au făcut.
În loc șade vântul, duios te privește
Și Soarele-ți dă un sărut.

Îți spunem să stai, dar ai treabă în casă…
Ne-o spui cu un zâmbet ușor:
-Mai am de spălat, apoi mergem la masă
Și-oi sta în alt an, că nu-i zor!

Preot. POET. Profesor. Părinte.

Turcu Laurențiu

Am văzut lumina zilei în anul 1956, în Ramnicu Sărat. Cursurile şcolii primare le-am urmat în localitatea de domiciliu apoi, prin voia lui Dumnezeu, am fost admis la Seminarul Teologic  Kesarie Episcopul din Buzău. Timp de cinci ani am avut o viaţă plină, cu privaţiuni, dar şi cu satisfacţii. Regimul de viaţă era cazon, activităţile zilnice nu erau controlate cu goarnă, că la  armată, ci cu clopoţelul; aveam şefi de clasa, şefi de meditaţie, şefi de strană, şefi de dormitor. Elevii mai mari erau “domni elevi”, le vorbeam cu dumneavoastră. Dădeam multe teze şi la sfârşiţ de an, examen din toată materia. La fiecare obiect. Era greu ? Era uşor ? Nu ştiu, dar  era firescul nostru, viaţa noastră. Acolo ne-am format, modelaţi de profesori dăruiţi; se dăruiau nouă, prin cunoştinţele ce ni le împărtăşeau, dar prin noi, se dăruiau viitorului, se dăruiau Bisericii, se dăruiau Neamului. Cinste lor, în veci fie pomeniţi !

Cărti publicate

Lansări

cititori

Publicații

Puf de Înger

     Laurențiu Turcu scrie poezie ca o curgere continuă, după o atingere a Îngerului ce stă de veghe în cel mai întunecat colț al inimii, luminându-i, clipă de clipă, Calea spre Mântuire…

     Poemele din acest volum se pot citi înainte de spovedanie, în loc de rugăciune, ca o împărtășanie zilnică, ce întrupează în noi Cuvântul ce vine de la Dumnezeu și este chiar Dumnezeu…

George Călin – scriitor, diplomat

Publicată inițial în anul 2017 la Editura Ro.cart, cartea „Puf de înger” se află la a doua ediție, revizuită și completată cu noi poezii.

Cădelnița

“ … Ați părăsit Legea strămoșească și tot ceea ce a avut mai bun și sfânt Neamul acesta și vă numiți frați cu noi? V-ați trădat moșii și strămoșii, care se învârt acum în mormâmt auzindu/vă, batjocoriți tot ceea ce ei au avut mai scump, Credința strămoșească, prin care și pentru care au trăit și ați distrus singura legătură prin care ei, sărmanii, trăiau încă alături de voi. Cei care vă țin în rătăcire, nu v-au explicat, în adunările de prin casele voastr, de ce au murit, senini, în lupte, atâți înaintași de-ai noștri, cand era mai simplu pentru ei să se retragă peste hotare și să triască? … “

{

Sunt cărţi pe care, dacă nu le-ai citit şi nu le-ai avut în mână la timp, s-ar putea să nu le mai poţi întâlni niciodată. Nu e târziu însă, atâta vreme cât există această carte “Puf de Înger”, apărută la Editura Ro.cart, Bucureşti, ce poartă semnătura poetului Laurenţiu Turcu. O carte a sufletului, scrisă cu sufletul de un Om care înainte de a fi profesor şi preot, este un mărturisitor al copilăriei sale, al copilăriei noastre…

– George Călin

Comenzi

comenzi@preot-turcu.ro

Email Autor

autor@preot-turcu.ro

Administrator Site

contact@preot-turcu.ro